marți, 1 martie 2011

Parfumeria şi aromatele în Orient


După căderea Romei, romanii supravieţuitori s-au refugiat la Constantinopol, ducând cu ei toate cunoştinţele şi tainele parfumeriei. Bizanţul era în plină înflorire, iar parfumurile au cunoscut o dezvoltare impetuoasă, comerţul cu mirodenii şi cu răşini aromate devenind unul din factorii economici cei mai importanţi.
Primele distilări le-a efectuat Abu Allah Ibn Sina, un renumit doctor arab, cunoscut şi în occident sub numele de Avicena. El a trăit în secolul al X-lea şi lăsat în urmă o operă impresionantă ce conţine aproape 100 de cărţi.
Experienţele iniţiale le-a efectuat pe trandafiri, Rosa centifolia, una din cele mai îndrăgite flori ale orientului. Descoperirea a fost pusă imediat în practică şi s-a trecut şi la distilarea altor plante. Astfel, datorită calităţii esenţelor, renumele parfumului arăbesc (cunoscut sub denumirea de apă de trandafir) s-a răspândit în întreaga lume.
Arabii mai aveau un obicei foarte asemănător cu cel al egiptenilor: preparau unguente sub formă de con care, puse pe cap, se topeau şi parfumau tot corpul. În general, aceste obiceiuri practicate erau caracteristice ţărilor cu un climat călduros.
În ceea ce priveşte civilizaţiiile Orientului îndepărtat, este greu de presupus că acele popoare, din Creta Minoică sau China, care au avut o civilizaţie mai veche decât cea a Egiptului, să nu fi fost preocupate de esenţele aromate din plante, sau să nu fi avut cunoştinţe în acest sens, încă înainte de perioada în care egiptenii au început utilizarea aromatelor pe scară largă. Este de ajuns să amintim unul dintre textele clasice indiene, Ayurveda, în care un mare număr de preparate conţin esenţe aromatice. Lemnul de santal, de exemplu, a fost folosit de către indieni pentru tămâiere din cele mai vechi timpuri.
De asemenea, acelaşi lemn, se mai folosea pentru prepararea unei unsori cu care se ungea capul regilor în mod asemănător cu ritualul evreilor ce foloseau uleiul sacramental, şi tot în India se prepara o unsoare cosmetică, din lemn de santal, trandafir şi iasomie, numită urgujja.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu