Din cele mai vechi timpuri, încă din acele vremuri imemoriale în care omul a început să capete conştiinţă de sine, a apărut şi s-a dezvoltat rapid un cult extrem de elaborat al frumuseţii fizice. Grija pentru frumuseţea exterioară şi – implicit – pentru cea interioară a corpului constituie un indiciu indiscutabil al înaintării pe treptele superioare ale gândirii şi înţelegerii, pe calea evoluţiei fireşti ca specie umană.
Pe lângă lupta de zi cu zi pentru existenţă – fenoment activ de la începutul istoriei până în perioada contemporană, omul a avut parte şi de momente de linişte în care a putut observa că natura nu-I este numai cel mai mare duşman, dar şi cel mai mare prieten, observând cu uimire şi încântare că tot ceea ce există în natura înconjurătoare are darul de a bucura privirea şi de a încânta spiritul. În natură a găsit omul începuturilor acele elemente care l-au ajutat să-şi înfrumuseţeze aspectul exterior şi să-şi menţină starea de confort şi de sănătate a organismului. Femeile au fost cele dintâi sensibilizate de posibilităţile de înfrumuseţare, în adâncul lor trezindu-se gustul şi dorinţa de frumos.
Aşa s-a născut arta de înfrumuseţare şi de împodobire a femeii, care a evoluat în acelaşi timp cu celelalte elemente ale culturii, dând naştere cosmeticii sau cosmetologiei moderne.
Astăzi, cosmetica este o ştiinţă de sine stătătoare, ajungând la nişte principii extrem de evoluate atât la nivel teoretic, cât şi la nivel practic, şi care profită şi de pe urma noilor cercetări în domeniul medical şi în cel tehnic – toate puse în slujba omului.
În momentul de faţă, orice femeie care se respectă este preocupată de a avea o înfăţişare plăcută, descoperind pas cu pas secretele frumuseţii. Cheia acestor secrete se află în mâinile fiecărui cititor al lucrării defaţă, şi, bineînţeles, în capacitatea fiecăruia de discernământ. Drumul către o frumuseţe ireproşabilă cere, este adevărat, un efort considerabil, precum şi o preocupare permanentă, deoarece frumuseţea – chiar şi atunci când este nativă şi nu prezintă nici un neajuns – nu trebuie neglijată, fiind ca o floare care, neîngrijită, îşi poate pierde de timpuriu prospeţimea şi splendoarea, ofilindu-se înainte de vreme.
Pentru a avea un aspect reuşit, fiecare persoană trebuie să înţeleagă faptul că, mai presus de orice, este necesar să înveţe să se cunoască pe sine însăşi foarte bine, să înveţe să-şi accepte defectele şi să ştie să le ascundă, atunci când acestea există.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu