Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se înţelege orice substanţă care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine şi care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, având sau nu o valoare nutritiva, prin a cărei adăugare intenţionată la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare. . E-urile sunt acei aditivi adăugaţi in alimente cu rol de îndulcitori, coloranţi, emulgatori, conservanţi. Mulţi dintre aceştia erau folosiţi si înainte de 1989. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip „E“ pentru aditivii alimentari. Numeroase organisme internaţionale de sănătate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarându-le toxice. Folosirea lor îndelungată sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afecţiuni grave care nu mai pot fi tratate. Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale, mortalitatea in rândul populaţiei globului, cauzată de consumul alimentelor îmbogăţite cu substanţe artificiale, se afla pe locul al III-lea, după consumul de droguri si medicamente si după accidentele de circulaţie. In România numărul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua creştere şi se estimează că această afecţiune va deveni in scurt timp „boala mileniului III“ împotriva căreia nu exista încă premisele că se va descoperi un antidot.
In România nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimente.
Societatea este intr-o continua evoluţie. Tehnologia este prezenta in aproape toate mediile. Produsele alimentare sunt si ele obţinute astăzi cu ajutorul celor mai noi procedee. Supraproducţia si oferta foarte variată îi obligă pe producători să facă tot ceea ce este posibil pentru ca alimentul lor sa aibă succes. Astfel, produsele sunt conservate pe perioade lungi, se introduc culori cat mai atractive, vitamine produse pe cale artificiala etc. Conservanţii, aromele, coloranţii - intr-un cuvânt aditivii - sunt indicaţi pe ambalaj cu litera „E“ urmat de un număr format din trei cifre sau patru cifre. Majoritatea cumpărătorilor nu cunosc semnificaţia acestui cod. Unele dintre aceste substanţe sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de ştiinţă afirma că, in cantităţi mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totuşi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din „E“-uri. In România, laboratoarele nu pot detecta toţi aditivii ce sunt introduşi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piaţă doar prin datele furnizate de producător. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale. Există unele substanţe in alimente, care s-au dovedit a produce tumori canceroase.
Dintre acestea sunt:
· unele mase plastice cu care se ambalează alimentele
· pesticidele - substanţe care se folosesc pentru combaterea dăunătorilor in agricultura
· îngrăşămintele chimice, ca si adaosurile de nitraţi si nitriţi folosite pentru conservarea alimentelor, mai ales in combinaţie cu alimentele bogate in proteine (carne si produse animale, de exemplu), mai ales daca aceste alimente sunt prăjite sau sunt consumate împreună cu băuturi carbogazoase
· toxinele unor ciuperci care se pot forma pe alimentele care nu mai sunt foarte proaspete
· substanţele care se formează in urma afumării sau prăjirii alimentelor si, in general, in alimentele încălzite peste 3500C. Astfel, consumarea cărnii si a peştelui care au fost afumate reprezintă un risc crescut de formare a maladiilor canceroase ale sistemului digestiv
· grăsimile sau produsele din carne consumate in cantităţi mari cresc riscul de apariţie a cancerului
Aspartamul - un îndulcitor care poate ucide in 70 de feluri
Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezează organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte trece imediat in sânge, prin intestinul subţire, provoacă hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa producă in exces insulina. In acest fel organismul este dereglat creându-se stări de oboseala si de agitaţie. Pe termen lung, consumul in exces de zahar expune la gripa, boli de plămâni, infecţii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este însoţit si de un stres puternic. Caria dentara apare la peste 94% din populaţia care consuma produse cu zahar. De sase ori mai mult decât in urma cu 200 de ani, înainte de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizează dezvoltarea bacteriilor pe dinţi, ci perturbarea unui lanţ de procese metabolice ale calciului.
O alta problema este obezitatea, care se instalează frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, deşi zaharul nu este atât de bogat in calorii pe cat s-ar crede, dar are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la creşterea apetitului si la dezvoltarea in exces a ţesutului adipos.
Conştienţi de toate aceste probleme, producătorii au inventat substituenţi ai zaharului. Paradoxal insă, mulţi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul (E 950 si E 951) este un îndulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.
Supele concentrate si boala Alzheimer
. Supele se obţin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantităţi industriale, până rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substanţe chimice (coloranţi, aromatizanţi, conservanţi si glutamat de sodiu), după care se ambalează in vid, sau sub forma de cubuleţe. Conţin in exces Glutamatul de sodiu, E 621, considerat de specialişti unul dintre cele mai cancerigene substanţe Glutamatul de sodiu se vinde producătorilor sub forma de cristale albe, fără gust şi se combină întotdeauna cu alţi aditivi chimici, aromatizanţi. Se foloseşte si pentru conservarea laptelui, brânzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizaţii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substanţe. Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug Administration ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Injecţiile cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, câinilor si maimuţelor.
- Guma de mestecat si berea - inamici ai stomacului
Chiar si in acest produs destinat cu precădere copiilor, producătorii au găsit de cuviinţă să introducă in ingrediente, nu mai puţin de 7-8 tipuri de substanţe chimice, multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind nocive. Intr-o pastila de guma se pot găsi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E 422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea chimicale. Persoanele care mesteca regulat guma si pentru o vreme îndelungată se expun următoarelor afecţiuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E 950 si E 951).
Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea băuturilor răcoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lămâie precum si înlocuitorii de zahar ca aspartamul. Coloranţii folosiţi (E 110 si E 102) sunt si ei declaraţi toxici.
Băuturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substanţe chimice care provoacă migrene.
CEI MAI PERICULOSI ADITIVI ALIMENTARI!!!
Organizaţiile mondiale de sănătate au făcut deja o lista cu cei mai periculoşi aditivi prezenţi in produsele alimentare. Majoritatea ţărilor care ii folosesc sunt conştiente de nocivitatea lor si fac, sau au făcut deja, demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piaţă. Vă oferim doar câteva exemple:
E123 - este interzis in Statele Unite ale Americii si in fostele state sovietice. Se găseşte in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, brânzeturi topite si creme de brânza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeaşi categorie face parte si E 110, care intra in componenta dulciurilor, mai ales a prafurilor de budincă colorându-le într-un galben atrăgător, apetisant, cunoscut si sub numele de „apus de soare“.
E 330 - produce afecţiuni ale cavităţii bucale si are acţiune cancerigena puternica. Se găseşte in cele mai multe sucuri care se afla in comerţ.
E 102 - este un alt colorant care se găseşte in dulciuri, mai ales in budinci. Are de asemenea acţiune cancerigena.
In România au existat multe cazuri in care sănătatea populaţiei a fost pusa in pericol. Sunt de referinţa cazurile in care coloranţii din vopselele de oua erau toxici sau alcoolul din oţet era un adevărat pericol pentru stomac. Cercetătorii din Uniunea Europeana se pot înşela in privinţa unor aditivi si astfel apar in comerţ unele produse ce conţin substanţe toxice. A spune, insa, ca „E“-urile sunt un pericol total in alimentaţie ar fi alarmist si neadevărat. Folosirea aditivilor in cantităţi mari ar periclita in primul rând calitatea produsului, iar oricare producător doreşte ca alimentul sau sa se bucure de un loc cat mai bun pe piaţă. Consumul de aditivi in cantităţi bine stabilite nu afectează organismul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu